Am venit să rectific interpretările greșite date învățăturilor de atunci când am fost cunoscut sub numele de „Isus” în Palestina, acum 2000 de ani.

Ele sunt transmise prin intermediul unei persoane care, în ultimii patruzeci de ani înainte de transmiterea lor, a fost suficient de sensibilă spiritual și dedicată pentru a primi cuvintele mele și a acționa în consecință.

CHRISTOS SE ÎNTOARCE – SPUNE ADEVĂRUL SĂU

SCRISOAREA 1

Eu, CHRISTOS, profit de această ocazie pentru a mă adresa direct VOUĂ.

Am venit să rectific interpretările greșite date învățăturilor de atunci când am fost cunoscut sub numele de „Isus” în Palestina, acum 2000 de ani.

Ele sunt transmise prin intermediul unei persoane care, în ultimii patruzeci de ani înainte de transmiterea lor, a fost suficient de sensibilă spiritual și dedicată pentru a primi cuvintele mele și a acționa în consecință.

Aceste scrisori sunt ADEVĂRUL.

Ele transcend toate doctrinele religioase din lume.

Aceste SCRISORI vă vor ELIBERA.

Ele se adresează tuturor oamenilor care caută un sens al existenței, un scop  în viața lor, puterea de a face față luptei zilnice pentru a trăi și de a îndura greutățile, boala, disperarea, precum și inspirația pentru cei care aspiră la o mai mare conștientizare spirituală în viața de zi cu zi.

Ați putea spune că aceste Scrisori sunt CURSUL UNUI MAESTRU pentru cei care sunt gata să pună piciorul pe calea pe care am străbătut-o când eram pe pământ, în Palestina.

S-ar  putea  să  vă  îndoiți  de  adevărul  cuvintelor  de  mai  sus.  Pe  măsură  ce  veți  citi  aceste  pagini  și  veți aprofunda faptele pe care vi le prezint cu privire la existență și la originea personalității, vă veți da seama că acest adevăr nu putea veni decât din cea mai înaltă sursă.

Cei care au dificultăți în a înțelege SCRISORILE ar trebui să le citească pagină cu pagină, apoi să le pună deoparte și să mediteze. Treptat, sensul se va infiltra în conștiința voastră, căci aceste pagini sunt o legătură între conștiința voastră și conștiința mea transcendentă.

Veniți la aceste SCRISORI cu o minte la fel de liberă de idei, credințe și prejudecăți ca un copil foarte mic înainte de a fi îndoctrinat cu credințe umane.

Aduceți-mi mintea voastră dezordonată, o minte căutătoare, iar eu o voi umple cu adevărata comoară, comoara celei mai înalte cunoașteri care, pe măsură ce o veți absorbi, vă va ușura sarcina zilnică și vă va conduce spre „pășuni verzi de cea mai strălucitoare lumină”, însemnând abundență, bucurie, extaz și împlinirea tuturor nevoilor. Veți ajunge să știți cum este să vă simțiți binecuvântați din abundență cu tot ceea ce există dincolo de înțelegerea voastră umană actuală.

Aceste SCRISORI sunt trimise tuturor oamenilor din întreaga lume cu compasiunea și dragostea mea. Pe măsură  ce  le  veți  citi,  veți  simți  dragostea  și  compasiunea  și  veți  ajunge  să  realizați  că  luptele  voastre zilnice cu existența nu v-au fost niciodată destinate. Nu este nevoie să experimentați durerea și stresul atunci când înțelegeți, absorbiți și practicați ADEVĂRUL EXISTENȚEI în mod constant.

SCOPUL DIN SPATELE ACESTOR SCRISORI.

Ele sunt menite să aducă iluminarea în lume în general, pentru a permite omenirii să construiască o NOUĂ CONȘTIINȚĂ în următorii două mii de ani. Aceste SCRISORI sunt semințele viitoarei evoluții spirituale a omenirii.

Rețineți bine:

Evoluția spirituală a „conștiinței umane” este cea care determină evoluția mentală și fizică în viața voastră personală și globală și aduce omenirea în stări de bine din ce în ce mai armonioase.

Dacă vi se pare greu de crezut, reflectați asupra ultimilor două mii de ani și vedeți ce s-a realizat de când am vorbit ultima dată cu oamenii în persoană. A existat o tendință de evoluție treptată către iubirea frățească pe care am predicat-o în mod constant evreilor.

Atunci când am pășit eu pe pământ, nu existau organizații umanitare ca cele pe care le aveți acum. Ambiția, lăcomia și auto-gratificarea erau considerate un comportament normal.

Atunci exista puțină dragoste frățească chiar și printre evreii pe care profeții îi îndemnaseră de generații întregi să-și iubească aproapele ca pe ei înșiși.

Pe măsură ce omenirea și-a dezvoltat capacitatea de a iubi frățește, omenirea și-a făcut viața mai plăcută și mai confortabilă sub forma considerației reciproce, a curtoaziei, a amabilității și a creării de spitale, de organizații de protecție a copiilor, de îngrijire a bătrânilor, de mișcări pentru drepturile omului și de multe alte instituții dedicate îmbunătățirii condiției umane. Toate acestea s-au născut în inimile și mințile celor care au ascultat cu sinceritate cuvintele mele inițiale rostite în Palestina, îndemnându-i pe oameni la dragoste frățească și compasiune pentru semenii lor.

Această formă de grijă spirituală și de iubire frățească a căpătat un avânt extraordinar în secolul al XIX-lea, când cuvintele mele au fost predicate cu sinceritate și intensitate reînnoite de la amvoane și primite cu bucurie de congregațiile sincere și serioase. Predicatorii și congregațiile erau, la acea vreme, răspândite în întreaga lume, pe toate continentele. Sabatul era considerat cu adevărat o zi de odihnă, iar gândurile majorității oamenilor creștini erau înălțate la contemplarea puterii lui Dumnezeu. O astfel de încetare la nivel mondial a îndatoririlor și ocupațiilor obișnuite, a însemnat că o înălțare continuă a „gândului conștient”, către Puterea Creatoare Divină, a creat o conștiință „umană/Divină” regulată și puternică, care susținea și întrepătrundea viețile oamenilor. Petiția umană a atras Puterea Divină în conștiința umană și în experiența umană și a condus direct la creștere și expansiune în fiecare fațetă a vieții umane.

Cu toate acestea, oamenii nu știau încă cum să direcționeze mental Puterea Divină către canale de creativitate spirituale, mai degrabă decât către „ego”. În consecință, expansiunea „conștiinței colective” a adus rezultate „rele” care decurgeau din „puterea ego-ului”, precum și rezultate „bune” produse de „conștiința spirituală” a oamenilor inspirați și iluminați.

N.B. DIN ACEST MOTIV

……… Eu am venit în mod expres să vă explic vouă ………..

un fapt de importanță vitală al existenței. Vă rog să citiți cu atenție.

Este vorba despre aceasta:

* Conștiința ta personală este în întregime responsabilă pentru tot ceea ce intră în viața și experiența ta personală. Conștiința ta personală este cea care îți aduce binele sau răul. *

*În subconștientul tău, aduci prin intermediul unor amintiri puternic imprimate, dar ascunse ale trecutului, traume/emoții din viața/viețile trecute, care pot izbucni și îți pot colora conștiința prezentă. *

* Rugăciunea ta specifică și pasionată pentru o ușurare de un anumit fel, poate fi ascultată, dar nu îți va folosi la mare lucru pe termen lung, dacă mintea și inima ta operează în mod continuu în contradicție cu Legile Universale ale IUBIRII și trăiești într-o mentalitate de critică constantă. *

Legile Universale ale Existenței se referă NUMAI la „activitățile conștiinței” ………………………………          și sunt exacte și neabătute …………… ele NU sunt recompense sau pedepse din partea lui „Dumnezeu”.

Repet: nu sunt „PEDEPSE DE LA DUMNEZEU” – ele se referă la „Factorul Cauzal al Conștiinței” care atrage/magnetizează particulele electrice care astfel se leagă între ele și apar în lume ca forme și experiențe solide vizibile exterioare.

N.B. Uneori, oamenii intră în contact prin rugăciune puternică cu REALITATEA DIVINĂ din spatele și din interiorul întregii creații, Aceasta răspunde și Activitatea Ei se manifestă în scurt timp prin îmbunătățiri necesare în viața personală și națională – iar oamenii pot exclama: „Este un miracol!”.

Dar -pe termen lung- starea Conștiinței Personale sau Naționale se va reafirma din nou în experiențele lor și va produce din nou aceleași efecte negative în sănătate sau în afaceri ca și până atunci.

Nu puteți efectua schimbări permanente în viața voastră decât dacă vă schimbați conștiința.

Prin urmare, oamenii trebuie să se roage și să se străduiască în permanență să obțină Iubirea necondiționată.

Căci în secolul XX, capacitățile mentale ale oamenilor au depășit dezvoltarea lor spirituală.

Oamenii de știință au crezut că pot explica originile creației și că le pot atribui unui accident. Ca rezultat direct = oamenii au renunțat la moralitate și au început să cedeze complet voinței proprii.

Ei au pus în mișcare un nou impuls de amenințare în lume, deoarece au început să creeze o nouă formă de „conștiință mondială a ego-ului”, în directă opoziție cu NATURA Divinității – IUBIREA NECONDIȚIONATĂ. Conștiința umană a blocat influxul Divinității.

RETINETI BINE: Imaginațiile tot mai luxuriante ale câtorva oameni, care ar fi fost cuprinse la nivel local cu un secol în urmă, au devenit acum o

INFECȚIE MENTALĂ CONTAGIOASĂ

glorificată în literatură, filme, teatru

răspândindu-se în întreaga lume, creând o „Conștiință umană” globală similară cu a lor, exprimată prin excese sexuale, violență și perversiuni. Această INFECȚIE MENTALĂ se manifestă in primul rând prin moduri de  viață  egocentrice  și  prin  crearea  de  dispozitive  tehnice  –  care  au  creat  grave  tulburări  de  sănătate, schimbări climatice, pierderi de recolte, deteriorarea mediului înconjurător, dispariția ființelor vii și masacrarea în masă a ființelor umane.

Infecția mentală se manifestă în personalitatea umană sub forma unui comportament deranjat și distructiv, a consumului de droguri, a cruzimii și depravării abominabile, a operațiunilor mafiote și a exceselor sexuale. Astfel a fost creat un cerc vicios de malignitate și perversiuni ale gândirii și activităților de către magnații divertismentului și ai mass-media. Scopul – captarea interesului egocentric al publicului.

Ecranul televizorului și al cinematografului a devenit noua Biblie a comportamentului uman.

Tragediile personale, necunoscute omenirii în urmă cu un secol, au devenit frecvente, iar oamenii trăiesc cu frica de a merge pe străzi. Gospodăriile sunt baricadate în spatele unor ziduri înalte. Problemele familiale și sociale sunt luate în dezbatere publică periodică – și astfel se perpetuează povestirea mizeriei umane.

Aceasta este BESTIA care vă pândește ținuturile și hrănește cu o miasmă de bestialitate mințile inocente.

**Se va perpetua până când Cunoașterea lui Hristos va fi recunoscută, acceptată și trăită de majoritatea oamenilor de pe pământ. Pentru că această cunoaștere vă va arăta cum să vă întoarceți pe adevărata CALE A VIEȚII pentru a începe să creați genul de vieți pe care vi le doriți cu adevărat.**

Pentru că Eu sunt IUBIRE necondiționată, vorbesc ADEVĂRUL pe care multe minți spirituale îl bănuiesc, dar care este respins de cei care sunt orbi din punct de vedere spiritual – în acest moment.

///// Aceste cuvinte nu sunt rostite pentru a vă amenința sau pedepsi, ci pentru a vă atrage atenția asupra sursei tuturor ororilor de nedescris care vă umplu zilnic ziarele și ecranele televizoarelor. /////

**Doar dragostea mea pentru toți oamenii mă obligă să cobor prin diferitele niveluri de conștiință pentru a ajunge la dimensiunea depravării umane, pentru a vă avertiza de consecințele acesteia în viețile voastre actuale. **

REȚINEȚI BINE – IMPORTANT

Vă întrebați de unde a apărut virusul HIV, care atacă prețiosul sistem de autoapărare al omului – sistemul imunitar – și care vizează, de asemenea, abilitățile sale de procreare?

Acest virus, dacă răspândirea sa nu este controlată prin intermediul CONȘTIENTIZĂRII SPIRITUALE (nu prin medicamente), îi va anihila pe cei neavizați.  Cei Iluminați vor evita aceste și alte capcane ale existenței.

Trezește-te! Realizează! Propriile tale „impulsuri de conștiință” puternice sunt impulsuri de viață.

Acestea sunt impulsuri electro-magnetice extrem de creative!

Atunci când sunt de natură virulentă – violentă – agresivă – criminală – ele emit particule electrice de CONȘTIINȚĂ  virulentă,  violentă,  agresivă,  criminală,  care  iau  forma  unor  viruși  virulenți  în  aer, răspândindu-se de la o persoană nevinovată la alta.

Ceea ce se naște și se hrănește în mintea bolnavă capătă în cele din urmă formă, în lumea fizică.

Aceasta nu este o pedeapsă din partea lui „Dumnezeu”, așa cum vă învăță bisericile. Este un FAPT ȘTIINȚIFIC AL EXISTENȚEI. Prin urmare, este extrem de urgent ca toți oamenii cu mentalitate spirituală să lase deoparte închipuirile „infantile” pentru a percepe, în mod clar, ADEVĂRUL creației și al existenței.

MESAJUL meu către toate BISERICILE.

Eu, CHRISTOS, am venit în mod expres să vă spun adevărul despre originile „personalității umane”.

Vă voi explica exact de ce și cum a fost dată omenirii o înclinație naturală înnăscută pentru voința proprie și o dorință de control pentru auto gratificare și autoapărare.

Acest lucru nu este un păcat, ci face parte din procesele naturale de creație. Nu există nicio „pedeapsă” de sus! Oamenii, prin exercitarea voită și dăunătoare a „puterii egoului”, își atrag asupra lor propria pedeapsă.

REȚINEȚI BINE: Din acest motiv, așa cum manualele școlare științifice devin de prisos pe măsură ce mintea umană descoperă și absoarbe cunoștințe științifice mai avansate, tot așa ar trebui să i se permită formei actuale de „creștinism”, construită pe doctrine false centrate pe crucificarea mea, să moară de moarte naturală.

N.B. Criza globală actuală, care a introdus o nouă distrugere a dreptului internațional și a pus bazele viitorului terorism global, indică în mod clar că nicio religie din lume nu posedă cunoștințele necesare și conducerea eficientă pentru a iniția schimbări în modelele mentale umane – care vor conduce direct la pace și prosperitate.

ADEVĂRATUL LIDER SPIRITUAL va fi capabil să le arate congregațiilor sale cum și de ce mentalitățile moderne au creat calamitățile și ororile care au fost create în „conștiință” și care abia acum încep să se facă pe deplin simțite în mijlocul vostru sub diverse forme de boli și cutremure, inundații, foamete, războaie, revoluții și alte tragedii. Fiți siguri! Niciun rău care se abate asupra pământului vostru nu este un „dezastru natural”. Tot ceea ce este potrivnic bunăstării voastre perfecte se naște mai întâi în „conștiința voastră umană” și apoi primește formă în cadrul experienței voastre globale. Aceasta este ceea ce incercam să le spun evreilor atunci când am umblat pe pământ – și PLÂNGEAM – când ei râdeau și refuzau să creadă. M-au numit nebun.

Să nu lăsăm bisericile să facă aceeași greșeală!

Pentru că bisericile au fost muribunde, încremenite în ritualuri și dogme, preoții și pastorii lor nu au fost în măsură să răspundă nevoilor spirituale în evoluție ale căutătorilor înfocați ai Adevărului. Ca urmare, bisericile se golesc. Dacă vor să reziste, bisericile trebuie să lase deoparte diferențele dintre ele și să aibă umilința de a accepta că inspirația nu vine neapărat pe pământ în moduri acceptabile pentru ele însele. Ele trebuie să-și amintească faptul că Eu, Christos, nu am fost acceptabil pentru evrei. Bisericile trebuie să-și păstreze mintea și inima deschise pentru a primi tot ceea ce simt intuitiv că este un Adevăr mai înalt decât cel de care se agață în prezent… și să abandoneze vechile credințe care au permis FIAREI să preia controlul asupra gândirii umane.

Rugați-vă  cu  sinceritate,  cu  tot  sufletul,  mintea  și  inima  voastră  –  pentru  o  adevărată  iluminare  –  mai degrabă  decât  pentru  o  reiterare  a  unor  credințe  vechi  și  false.  Treziți-vă  și  acceptați  faptul  că  aceste ritualuri și credințe din trecut nu au îndeplinit cuvintele mele către omenire, când am promis că „lucruri mai mari decât am făcut eu” veți face voi.

Între timp, până când adevărata iluminare va veni la voi – (după multă meditație și rugăciune) – predați, demonstrați și trăiți:

IUBIRE FRĂȚEASCĂ

cu toată puterea sufletului, a inimii și a minții –

minut cu minut, în viața voastră de zi cu zi.

Pentru că – pentru a combate forțele distructive globale ale conștiinței, omenirea trebuie să depună toate eforturile pentru a trece rapid la următoarea etapă a dezvoltării sale.

NEVOIE URGENTĂ DE O VIZIUNE MAI ÎNALTĂ

Trebuie să fie larg acceptat faptul că există o VIZIUNE SUPERIOARĂ pe care trebuie să ne străduim să o implementăm în viața de zi cu zi.

Doar prin atingerea unei viziuni mai înalte, lumea fizică va fi salvată de la anihilarea totală.

Fără viziune, fie pentru sine, fie pentru lume, nu poate exista o evoluție spirituală sau realizarea lucrurilor mult dorite. În prezent, percepția ta asupra vieții este una de muncă și privațiuni. Aceste convingeri sunt înfățișate și întărite în mod șocant de televizorul pe care îl vizionați. Ele aduc mai târziu asupra voastră mizeria pe care sperați că nu vi se va întâmpla niciodată.

Prin urmare, pentru a vă salva de propria voastră nebunie exprimată prin mass-media și televiziune, „conștiința umană” trebuie să fie ridicată RAPID pentru a vedea ceea ce am văzut eu în deșert

Realitatea Iubirii din spatele și din interiorul întregii existențe.

N.B. Când acest mare adevăr va fi perceput și recunoscut cu căldură, Realitatea Iubirii va începe să se manifeste în multiple moduri în fiecare ființă vie și în mediul înconjurător însuși.

Experiența abundenței și a bucuriei va întări conștiința abundenței și a bucuriei. Și astfel se va pune în mișcare o spirală spirituală a unei vieți din ce în ce mai exaltate și mai minunate.

Când ADEVĂRATA natură a „Ființei” va fi pe deplin înțeleasă – omenirea va trece la următoarea treaptă a evoluției spirituale și va pune în mișcare o nouă și binecuvântată formă de activitate umană și de experiență personală. Pentru a atinge aceste obiective, omenirea trebuie mai întâi să dobândească o înțelegere a:

CE și CINE sunteți

O întrebare nouă și importantă a apărut deja în conștiința oamenilor. „Cine ești tu – cu adevărat – în spatele fațadei pe care o prezinți lumii?”. Ce este necesar pentru a fi REAL?

La această întrebare „Cine ești cu adevărat” se găsește răspunsul, la fiecare nivel al ființei tale, în aceste pagini. Și dacă puteți accepta ca îndrumări pentru viața voastră de zi cu zi, tot ceea ce am înțeles în timpul experienței mele de șase săptămâni de deșert și voi veți deveni în cele din urmă INTEGRALI ȘI REALI,

așa cum Eu am devenit INTEGRAL și REAL, înainte de a-mi începe misiunea de vindecare și de predare.

Deoarece sunt puțini oameni în lume care să se considere ÎNTREGI în acest moment, trebuie să recunoașteți cu siguranță că există cea mai urgentă necesitate ca eu să intru în mințile voastre pentru a vă conduce către un nou mod de gândire și de simțire. O astfel de schimbare de conștiință vă va aduce o armonie divină cu Realitatea și condiții de viață și securitate mai bune.

Pentru a putea face această muncă de „reconstrucție” în „conștiința” voastră, trebuie mai întâi să vă imprim în minte – și voi trebuie să acceptați – că am predat multe lucruri în Palestina pe care oamenii nu erau încă pregătiți să le primească.

În mod semnificativ, nu s-a ridicat niciodată public intrebarea de ce nu există nicio înregistrare a începuturilor vieții mele de tânăr. Care a fost adevăratul motiv pentru o astfel de omisiune atât de importantă?

În mod la fel de semnificativ, deși am petrecut șase săptămâni în deșert după botezul meu și am ieșit din acea experiență ca ÎNVĂȚĂTOR și VINDECĂTOR, niciun scriitor nu a încercat măcar să descrie ce a avut loc de fapt în acea perioadă, în afară de faptul că am fost „ispitit de diavol” și „am fost cu fiarele sălbatice”, iar „îngerii erau cu el”. Nu există nici cel mai mic „indiciu” cu privire la ceea ce mi s-a întâmplat în deșert, astfel încât să-mi permită să mă pot întoarce în orașe și sate, proclamând: „Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru!” și să vorbesc în sinagogi cu atâta autoritate, încât bătrânii evreilor au rămas uimiți.

Adevărul cu privire la starea mea umană a fost, cu acordul comun al discipolilor mei, suprimat pentru a da mai multă credibilitate presupusei mele „Divinități” și slujbe.

Conform evangheliilor, s-a spus despre mine că sunt „unicul Fiu al lui Dumnezeu”. Atunci de ce m-am referit frecvent la mine însumi ca fiind „Fiul Omului”? Am făcut aceste afirmații în mod special pentru a contracara credințele predominante în „divinitatea” mea și pentru a imprima în mințile oamenilor faptul că aveam aceleași origini fizice ca și ei. Am vrut ca ei să înțeleagă că ceea ce pot face eu, ar putea face și ei dacă ar avea cunoștințele mele și ar urma instrucțiunile mele pentru gândire și acțiune corectă.

Atât de multe mituri au apărut în jurul persoanei mele pământești și a CONȘTIINȚEI mele SPIRITUALE, încât este timpul să ne debarasăm de ele cât mai complet posibil, deoarece îi împiedică pe oameni să evolueze spiritual.

Voi, care ați fost îndoctrinați cu învățături religioase, trebuie să încercați să înțelegeți că, atunci când mi-au descris viața, discipolii mei evangheliști au relatat doar ceea ce și-au amintit personal și care susținea pe deplin relatarea activităților mele „supranaturale”. De asemenea, ei au inclus multe lucruri despre care au vorbit despre mine alții, în cei treizeci și ceva de ani care au urmat morții mele.

După un asemenea interval de timp și după inevitabila „înfrumusețare” a adevărului, cum ar fi putut vreodată să scrie o biografie cu autoritate

despre mine și despre ce s-a întâmplat cu adevărat…sau  să  explice  în  mod  corespunzător  adevăratele  mele  percepții  spirituale  care  au  dat  naștere cuvintelor și „miracolelor” mele?

Doar o singură persoană poate scrie din acest punct de vedere – și aceea sunt eu însumi. Prin urmare, aceste Scrisori vă vor aduce Adevărul meu într-un mod în care niciun spectator nu ar putea să-l spună, oricât de bine ar crede că mi-a înțeles gândirea.

(Din acest motiv, timp de patruzeci de ani, mintea „înregistratorului” meu a fost sistematic curățată de toate învățăturile ortodoxe și sistemul de comunicare dintre noi a fost perfecționat).

Dacă Adevărul meu exprimat în aceste scrisori diferă de multe lucruri scrise în Noul vostru Testament, este de mirare sau de respins din acest motiv?

Prin urmare, cobor în conștiință pentru scurt timp, atât cât este necesar, în planul vostru de conștiință, pentru a vă descrie viața și învățăturile mele de acum peste 2000 de ani.

LOCUL MEU ÎN ISTORIE

Trebuie  să  subliniez  mai  întâi  că  viața  și  persoana  mea  au  fost  menționate  pe  scurt  în  „Istoria  evreilor” scrisă de Josephus Flavius, pentru guvernatorul roman și prezentată împăratului roman.

Josephus a menționat pe scurt că Isus, care a încercat să răstoarne legea, ordinea și guvernarea romanilor, a fost pedepsit și crucificat.

S-a susținut că acesta ar fi fost un alt Isus, consemnat de Josephus. Dar nu este așa. Eu, cel care mai târziu a devenit CHRISTOS, care a făcut așa-zisele minuni de vindecare și materializare, am fost rebelul. Dar – Eu nu am fost un „răzvrătit”. Nu am stârnit în mod deliberat oamenii pentru a-i sfida pe romani și pentru a tulbura legea și ordinea publică.

Am fost un rebel împotriva tradițiilor evreiești existente și pentru că, atunci când am ieșit din șederea mea de șase săptămâni în deșert, am văzut un mod mai bun de – a gândi – și – a trăi – am încercat să transmit cunoștințele mele fraților mei evrei, fără prea mult succes.

Este important să înțelegeți că presiunea opiniei publice a cântărea asupra adepților mei. Deși credeau cu adevărat că am adus un mesaj de „salvare a sufletului” evreilor și că sunt Mesia, „Fiul lui Dumnezeu”, ei erau, de asemenea, din lume, încercând să se raporteze la lume cât mai bine posibil.

Prin urmare, deși cunoșteau  sentimentele  mele  reactive  față  de  credințele  evreiești,  nu  erau  fericiți  să  renunțe  complet  la Vechiul Testament, deoarece acesta îi susținuse și îi ținuse uniți pe evrei de-a lungul istoriei lor. În interesul păstrării a ceea ce ei considerau a fi valoros în vechea orânduire, au suprimat orice descriere a „persoanei” care eram.

Discipolii mei și Paul și-au construit propriul edificiu de „credințe sacre” pe baza a ceea ce au vrut să păstreze din viața și învățăturile mele. Ei au învățat și au consolidat doar ceea ce au considerat a fi valoros pentru oameni – evrei și neamuri – deopotrivă – în acel moment și în viitor.

În consecință, au distilat ceea ce puteau folosi și au „lăsat să plece” majoritatea a ceea ce am numit „secretele Împărăției lui Dumnezeu”, deoarece nu le-au înțeles niciodată.

Nici nu le-au găsit de dorit în crearea unei noi percepții a „Divinității” – „Tatăl”.

Pentru a păstra credința evreiască în „salvarea de la pedeapsa păcatelor” prin intermediul sacrificiului în Templu, „persoana lui Isus” a fost adoptată ca sacrificiu „suprem” care a plătit pentru păcatele oamenilor prin crucificarea mea. Această credință a servit mai multor scopuri în acea perioadă.

S-a dat morții mele pe cruce – un motiv valabil și eroic. A fost dovedit oamenilor că eram „Fiul lui Dumnezeu” care a îndeplinit o misiune specifică până la sfârșitul vieții mele.

Această credință s-a dovedit a fi de mare ajutor pentru evrei atunci când Templul lor a fost distrus de romani – și a dus la numeroase convertiri.

Multe secte ale evreilor – dar și ale neamurilor – nu credeau în viața după moarte. În consecință, era foarte reconfortant să auzi că „Isus Christos” a învins moartea și și-a păstrat trupul. Pentru o mare parte a gândirii umane din acea vreme, viața nu era posibilă fără un trup. Prin urmare, viața după moarte nu putea însemna decât învierea trupului.

De asemenea, asta mi-a menținut numele mereu viu în mintea oamenilor. Eram „figura istorică” care murise cu vitejie  pentru  a  se  asigura  că  oamenii  ar  trebui  să  fie  eliberați  de  orice  teamă  de  iad  și  condamnare.  Cu condiția ca ei să creadă în „mine”, puteau să meargă ca „oameni eliberați”.

Doar pentru că „numele” meu a fost păstrat în viață până în ziua de azi, pot să vin la voi și să vă spun ADEVĂRUL pe care am vrut atât de mult să îl împărtășesc cu oamenii acum mai mult de 2000 de ani.

VIAȚA MEA TIMPURIE ȘI EXPERIENȚELE MELE ÎN DEȘERT

M-am născut în Palestina. Mama mea era convinsă că voi fi un Mesia. Contrar credinței populare, nu am fost un copil sfânt.

Când am fost dus la Templu, la vârsta de doisprezece ani, pentru a fi intervievat de către preoții șefi, pentru a stabili dacă sunt potrivit pentru a intra în programul de formare religioasă evreiască, am fost respins pentru că aveam prea multe opinii.

Dezamăgită amarnic, mama m-a luat din nou acasă și a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a mă crește în sfințenia care i-a marcat comportamentul ei în orice moment. Aceasta a fost o sarcină imposibilă, deoarece eu eram, mai presus de toate, un individualist și indisciplinat în comportament. Nu-mi plăcea deloc îndrumarea mamei mele și încercările ei de disciplină. În tinerețe, am devenit de nestăpânit – un adevărat rebel!

Am respins adeziunea fermă a mamei mele la credința și tradițiile evreiești, preferând râsul în locul atitudinilor  moralizatoare.  Am  refuzat  să  învăț  o  meserie  care  m-ar  fi  legat  de  rutină.  Am  ales  să  mă amestec cu toți și toate din clasele mai sărace, am băut cu ei, am cunoscut prostituate și mi-a plăcut să vorbesc, să mă cert, să râd și să lenevesc. Când aveam nevoie de bani, mă duceam în podgorii pentru o zi sau două sau îmi luam alte slujbe care mă plăteau suficient cât să mănânc și să beau și să-mi ofere timpul liber la care tânjeam.

Cu toate numeroasele mele defecte ca ființă umană, atitudinile mele nepăsătoare, ușoare, indolente, voința mea proprie și hotărârea mea egocentrică de a-mi gândi propriile gânduri, indiferent de ceea ce alții ar putea încerca să-mi spună, am ținut foarte mult la oameni. Eram profund emoțional. În formele voastre actuale de vorbire, ați putea spune ca „reacționam exagerat”, eram „exagerat de emotiv”. Aveam o inimă caldă, plină de compasiune și empatie. Eram profund emoționat în prezența bolii, a suferinței și a sărăciei. Am fost un susținător convins al celor pe care voi îi numiți „ratați”. Ați putea spune că eram o „persoană sociabila”. Am trăit îndeaproape cu ei, într-un spirit de camaraderie; le-am ascultat necazurile, i-am înțeles și mi-a păsat.

Este important de înțeles adevăratele mele origini și caracteristicile tinereții mele timpurii, pentru că acestea au fost impulsurile care m-au împins și m-au îndemnat spre o eventuală iluminare.

Ceea ce detestam cel mai mult și la care mă împotriveam cel mai mult era mizeria – boala și sărăcia – pe care le vedeam în jurul meu.

Mă înfuriam – și deveneam pătimaș, am început să mă înfurii cu patimă, să vociferez când am văzut oameni îmbrăcați în zdrențe, slabi și înfometați, bolnavi, schilodiți, dar înfrânți fără milă de liderii evrei care îi împovărau cu legi și obligații tradiționale fără sens, amenințându-i cu pedeapsa lui Iehova dacă nu se supun. Le-am declarat tuturor celor care mă ascultau că acești bieți oameni aveau destule de suportat fără să fie striviți de măsuri absurde, care le restricționau orice bucurie. Ce rost mai avea viața dacă nu ne-am născut pentru a fi fericiți?

Am refuzat să cred într-un Dumnezeu „drept” conform tradițiilor evreiești. Avertizările profetice biblice cu privire la „judecata și mânia” lui Iehova împotriva oamenilor mă dezgustau. Oamenii erau oameni, la urma urmei, care făceau tot ceea ce îi îndemna natura lor umană să facă. Se născuseră păcătoși – așa că de ce ar trebui să fie judecați și condamnați la o viață de suferință și sărăcie pentru că încălcaseră cele Zece Porunci? Unde era sensul unor astfel de afirmații?

Pentru mine, această credință evreiască descria un „Dumnezeu” ilogic și crud, iar eu nu voiam să am nimic de-a face cu „El”. Mi se părea că, dacă exista o astfel de „divinitate”, rezulta că omenirea era condamnată la mizerie eternă. Simplitatea și libertatea pe care le-am găsit pe dealuri, pe câmpii, pe lacuri și pe munți, mi-au împrospătat in mod intim spiritul și mi-au liniștit murmurul meu furios împotriva Dumnezeului evreiesc. În consecință, am refuzat să cred un cuvânt din ceea ce bătrânii evrei încercau să mă învețe.

Cu toate acestea, la vârsta de douăzeci de ani, o nouă linie de întrebări a pus stăpânire pe gândurile mele. Pe măsură ce mă plimbam din ce în ce mai des singur pe dealuri, rebeliunea mea a fost treptat înlocuită de un dor nestăvilit de a cunoaște și de a înțelege adevărata natură a CELUI care trebuie cu siguranță să inspire și să respire prin creație.

Mi-am revizuit stilul de viață și am văzut ce suferință îi provocasem mamei mele și multor alte persoane prin acțiunile mele. Deși simțeam o compasiune atât de profundă pentru cei slabi și suferinzi, natura mea rebelă îmi determinase un comportament egoist și nechibzuit față de familia mea. Iubirea mea profundă față de ei a răsărit acum în mine și m-am trezit devenind la fel de rebel față de comportamentul meu din trecut. Am auzit vorbindu-se despre Ioan Botezătorul și despre lucrarea pe care o făcea printre evreii care veneau să-i asculte cuvintele chiar și din Ierusalim. M-am hotărât să-l vizitez pentru a fi botezat eu însumi.

In drum spre râul Iordan, mă simțeam entuziasmat de perspectiva de a fi botezat și de a începe o viață nouă. Știam că, în ciuda emoționalității mele nestăvilite mă născusem și cu o inteligență ascuțită și cu un dar pentru dezbateri pătrunzătoare și impresionante, pe care le folosisem în mod voit și negativ, antrenând oamenii  în dispute indisciplinate.  Îmi aruncasem talentele la gunoi urmărind o viață de voință proprie, de lene și de plăcere. Ca urmare, îmi pierdusem orice respect din partea celorlalți; nici eu nu posedam vreun respect de sine. Pentru prima dată, mi s-a părut că acest lucru este intolerabil. Mi-am dat seama că, în viitor, puteam și trebuia să-mi folosesc mai bine darurile mele naturale. În loc să fac doar zgomot, poate că aș putea găsi o modalitate de a ușura poverile celor pe care îi compătimeam atât de mult. Până în acel moment, nu fusesem de prea mare folos practic nimănui.

BOTEZUL  MEU

Când am intrat în apa râului Iordan pentru a fi botezat de Ioan, nu mă așteptam să simt nimic mai mult decât ușurarea că, măcar o dată, am făcut un pas pozitiv în reformarea comportamentului meu. Mă așteptam să simt o nouă hotărâre de a mă întoarce acasă și de a-mi uimi mama și vecinii cu noile mele atitudini binevoitoare față de ei.

Ceea ce s-a întâmplat cu adevărat când Ioan m-a botezat a fost o experiență complet diferită de tot ceea ce credeam că este posibil.

Am simțit un mare val de energie extraordinară care mi-a străbătut corpul. Am fost literalmente uimit de el. În timp ce ieșeam clătinându-mă din râu, am simțit că mă ridicam în conștiință într-un mod extraordinar. O mare infuzie de fericire incandescentă m-a înălțat până la o stare de extaz. Eram încântat și conștient de o mare Lumină.

În poticneli, m-am îndepărtat de râu și am mers și am mers, fără să știu încotro mă îndreptam. Am continuat, orbește, intrând în deșert.

Vă rog să rețineți!

CELE ȘASE SĂPTĂMÂNI ÎN DEȘERT au fost o perioadă de curățare interioară totală a conștiinței mele umane.

Vechile atitudini, credințe și prejudecăți au fost dizolvate.

A venit timpul să împărtășesc cu oamenii receptivi tot ceea ce am simțit, am „văzut”, am realizat și am înțeles.

(Pentru a-i ajuta pe oameni să se îndepărteze de reprezentările imaginare străvechi ale unei „zeități” biblice, voi evita să mă refer la „Dumnezeu” prin acest cuvânt și voi folosi o terminologie menită să vă întindă mințile pentru a îmbrățișa ceea ce „este cu adevărat” dincolo de orice formă, culoare, sunet, emoție și înțelegere pământeană.

Această terminologie va deveni din ce în ce mai semnificativă pe măsură ce perseverați în meditație și rugăciune).

CEEA CE AM SIMȚIT CÂND ERAM ÎN DEȘERT

Am fost înălțat în lumină radiantă interioară și m-am simțit vibrant și minunat de viu, admirabil de plin de putere. Am fost cuprins de extaz și bucurie și am știut dincolo de orice îndoială că ACEASTĂ PUTERE era adevăratul Creator din care toate lucrurile create își primiseră ființa.

Această glorioasă armonie interioară, această pace și acest sentiment de împlinire perfectă, care nu mai avea nevoie de nimic altceva pentru a fi adăugat la acel moment frumos, era însăși natura Realității – Puterea Creatoare – care dă viață creației și existenței.

Ceea ce am „văzut”, realizat, perceput când eram în deșert.

Am fost ridicat într-o altă dimensiune a percepției conștiente, care mi-a permis să văd ADEVĂRUL despre viață și existență. Am văzut, cu luciditate și claritate, ce era real și ce era fals în gândirea omului.

Mi-am dat seama că această „Putere Creatoare” pe care o experimentam era infinită, eternă, universală, umplând tot spațiul dincolo de cer, oceane, pământ și toate ființele vii. Am văzut că era PUTEREA MINȚII.

Era PUTEREA CREATIVĂ a MINȚII.

Nu a existat niciun punct în care această „PUTERE CREATIVĂ DIVINĂ A MINȚII” să nu fie.

Mi-am dat seama că mintea umană era extrasă din MINTEA CREATIVĂ DIVINĂ, dar era doar o lumânare aprinsă de soare.

În unele momente, vederea mea umană era atât de intensificată din punct de vedere spiritual, încât puteam vedea prin pietre, pământ, nisip. Acestea păreau acum a fi doar o „strălucire de mici `particule’”.

Mi-am dat seama că nimic nu era cu adevărat solid!

Când am avut momente de îndoială că ar putea fi așa, schimbările în aceste fenomene au încetat să mai aibă loc și, mult mai târziu, am descoperit că:

gândurile mele, dacă sunt puternic impregnate de CONVINGERE,

puteau produce schimbări în „strălucirea particulelor’

(ceea ce știința numește în prezent particule încărcate electric)

și, prin urmare, produc modificări

în aspectul rocii sau a orice studiam.

În acest punct, am realizat efectul puternic pe care CONVINGEREA sau CREDINȚA neclintită îl avea asupra mediului înconjurător atunci când se enunța o poruncă sau chiar o credință.

Ceea ce a fost și mai surprinzător a fost faptul că mi-am deschis mintea și am realizat, prin „conștiința cosmică”, că tot ceea ce observasem era de fapt „Puterea Creatoare” a Minții Divine Insăși, vizibilă în „strălucirea unor mici particule”.

Și nu numai atât, aspectul său ar putea fi profund afectat de activitatea gândirii umane.

Mi-am dat seama că nu exista nimic solid în univers, că tot ceea ce era vizibil manifesta o „stare de conștiință” diferită, care determina compoziția și forma „strălucirii de particule”.

Prin urmare, toate formele exterioare erau o expresie a conștiinței interioare.

Mi-am dat seama că VIAȚA și CONȘTIINȚA sunt unul și același lucru.

Era imposibil să spui „Aceasta este VIAȚA” și „Aceasta este CONȘTIINȚA”.

Conștiința era Viața, iar Viața era Conștiința și era „Puterea creatoare” a ambelor; MINTEA UNIVERSALĂ DIVINĂ dincolo, în interiorul și în spatele universului.

Mi-am dat seama că oamenii acordau cea mai mare importanță individualității și formei. Ei nu-și puteau imagina mintea sau inteligența operând în alt mod eficient decât prin intermediul formei individuale. Din această cauză, evreii își creaseră o imagine mentală a unei vaste ființe supreme, având toate atributele, pozitive și negative, ale unei ființe umane. Astfel a fost posibil ca profeții să creadă în – și să vorbească despre – mânia lui Iehova, amenințările cu pedeapsa  bolilor și plăgilor, ca răspuns la rătăcirea oamenilor. Dar aceste imagini mentale, mi-am dat seama că erau mituri. Ele nu existau.

Am perceput că, în orice dimensiune a existenței, MINTEA – inteligența expusă – era factorul cel mai important în ceea ce privește creația și omul însuși. Prin urmare, Geneza ar trebui rescrisă: Înainte de creație – era MINTEA UNIVERSALĂ – Puterea creatoare din spatele și din interiorul creației însăși.

După ce am „văzut” atât de clar, dincolo de orice discuție, că Puterea Creatoare a MINȚII UNIVERSALE era pretutindeni în infinitatea cerurilor și activă și în formele pământești, am fost îndrumat în interior să privesc în jurul meu și am văzut doar pietriș și rocă. Apoi, brusc, mi s-a prezentat imaginea unui ținut frumos, în care creșteau toate plantele, arbuștii și copacii imaginabili, chiar și păsările zburau în copaci, iar animalele pășteau iarba.

Urmărind cu uimire această viziune, am „văzut” că plantele și copacii, fiecare dintre ei – și da, chiar și păsările și animalele, în realitate, erau compuse din sute de comunități de entități infinit de mici (pe care oamenii voștri de știință moderni le numesc „celule”) care lucrau continuu, într-un spirit de cooperare complet armonios, pentru a produce substanța și diferitele organe ale sistemului interior și aspectul exterior al entității vii finalizate.

Am contemplat mult timp această minunată activitate, deși timpul nu mai avea nicio importanță pentru mine. În timp ce priveam și iar priveam, mă gândeam: „Cine și-ar fi imaginat că în învelișul exterior de blană, pene, piele, există o activitate atât de intensă în cadrul unor mici comunități de entități, care lucrează împreună pentru a da viață, formă, nutriție, vindecare, protecție, rezistență corpurilor atâtor specii diferite.

Ceea ce mi-a atras atenția a fost desfășurarea inteligentă a MUNCII.

Prin urmare, am realizat că MUNCA face parte integrantă din Activitatea Puterii Creatoare, de la cea mai mică „entitate” (celula) din cadrul sistemelor vii până la cea mai avansată entitate din univers – omul însuși. În sistemele tuturor ființelor vii, toată munca se afla sub conducerea, în ultimă instanță, a Puterii Creatoare Divine, în care se aflau planurile și proiectele creației. Am văzut că aceste planuri și proiecte erau, în realitate, „forme de conștiință” și puteau fi numite CUVINTE, deoarece fiecare CUVÂNT semnifică o formă de „conștiință” foarte specială.

Prin urmare, CUVÂNTUL original în „Conștiința Puterii Creatoare” se manifestă în lumea vizibilă. CUVÂNTUL și, prin urmare, „Tiparul de Conștiință” rămâne în MINTEA CREATORĂ DIVINĂ, aducându-și continuu în existență propria sa creație.

Am putut „vedea” atunci că totul în univers „trăiește, se mișcă și își are ființa” în Puterea Creatoare a MINȚII UNIVERSALE, care era infinită și eternă și care era singura Realitate adevărată din spatele tuturor manifestărilor de forme individualizate.

Eram plin de laudă că totul în lume era în afara și totuși în interiorul acestei superlative Puteri Creatoare a Minții Divine. M-am minunat de toată această activitate secretă care se desfășura la nesfârșit în toate ființele vii, inclusiv în corpurile umane, și m-am întrebat cum se face că unități atât de infinit de mici lucrau inteligent, conform unor planuri specifice, pentru a produce, fără greș, forma propusă – trunchi de copac, frunze, flori, fructe, insecte, păsări, animale și corpuri umane.

Am realizat apoi, și mai clar, că „Puterea creatoare” era chiar Sursa întregii „activități inteligente” din univers.

Dacă omenirea poseda inteligență, era doar pentru că o trăgea din „Sursa Universală a Tuturor Ființelor„.

Mai mult, mi s-a arătat că Puterea Creatoare Divină a lucrat întotdeauna în conformitate cu anumite principii constructive, fundamentale și exacte.

Mi s-a arătat asta:

La fel cum oamenii au caracteristici clare și o „natură” bine definită în prezentarea lor de sine în fața lumii în general, tot așa și PUTEREA CREATIVĂ poseda o „natură” clar definită – caracteristici distincte – care putea fi recunoscută clar în modul în care toate lucrurile vii, plante, animale, păsări, oameni, erau construite și întreținute.

Am „văzut” că aceste „principii” și „caracteristici”, observabile în mod clar în procesul de creație, erau LEGI stabilite, invariabile, care guvernează întreaga existență.

Aceste LEGI sunt atât de mult parte a vieții încât nu sunt niciodată puse la îndoială. Ele sunt invariabile și consecvente – dar nu ar exista astfel de legi dacă nu ar exista o Putere Creatoare Inteligentă care să se manifeste prin univers. Aceste „principii” ale creației, caracteristicile Puterii Creatoare Înseși, sunt următoarele:

(Le traduc la timpul vostru prezent, deoarece aceste „principii” sunt veșnice.)

  1. „Natura” „Puterii Creatoare” este CREȘTEREA.

Tot ceea ce este viu crește întotdeauna.

CREȘTEREA este o caracteristică universală, un principiu invariabil al existenței.

  1. „Natura” „Puterii Creatoare” este NUTRIȚIA și HRĂNIREA.

Nutriția și Hrănirea sunt un proces normal și minunat organizat în interiorul  trupurilor, care este evident pentru toți cei care își dau osteneala să îl ia în considerare. Nutriția este asigurată pentru toate ființele vii în funcție de preferințele individuale, iar alimentele sunt digerate pentru a promova sănătatea și bunăstarea. Atunci când se nasc mici creaturi, laptele este deja furnizat în interiorul mamei, gata și așteptând nou-născutul.

Nimeni nu poate nega faptul că acesta este un principiu misterios al existenței, sistemul care asigură supraviețuirea speciei ar fi trebuit să ia naștere inițial. Funcția în sine poate fi înțeleasă, dar nu și „de ce”-ul și resortul principal al funcției.

  1. „Natura” „Puterii Creatoare” este VINDECAREA.

Vindecarea este o caracteristică naturală a existenței și se poate spune că este un „proces natural de perfecționare”, care are loc pentru a asigura confortul individului, dar nimeni nu poate explica ce anume determină activitatea de vindecare.

  1. „Natura” „Puterii Creatoare” este PROTECȚIA.

Protecția este o caracteristică integrantă a Puterii Creatoare și toată activitatea ei aparent „miraculoasă” în lume este orientată spre protecție. (Astăzi, manualele voastre de medicină descriu diferitele sisteme de protecție din corpul vostru, dar când eram în deșert am „văzut” caracteristica de Protecție inerentă în Puterea Creatoare Inteligentă în felul următor).

Pe măsură ce plantele, păsările și animalele îmi erau prezentate pentru o observație inspirată, am putut vedea cum fiecare „nevoie de protecție” din corpuri a fost furnizată cu dragoste, cu cea mai mare atenție la detalii.

  1. Această caracteristică de „Protecție” este combinată cu cealaltă caracteristică dinamică, cea de SATISFACERE A NEVOILOR

Acest lucru a fost clar evidențiat în furnizarea de păr, blană și pene pentru a proteja pielea creaturilor vii și pentru a asigura căldură în caz de frig și protectie în caz de căldură. Am văzut că terminațiile delicate ale degetelor de la mâini și picioare, importante și sensibile, au fost protejate în mod corespunzător cu copite și unghii.

Sprâncenele protejau ochii de sudoare, iar pleoapele și genele îi protejau de praf și deteriorări. Mi-am dat seama că acele animale care atrăgeau muștele erau dotate cu tipul de coadă care le-ar fi îndepărtat cel mai rapid.

Ce fel de iubire/grija fericită și veselă se exprimau în aceste mici atribute fizice care păreau atât de mici și lipsite de importanță și care, totuși, aveau o influență atât de profundă asupra confortului tuturor lucrurilor vii. Aceste luxuri fizice, adăugate la designul fizic de bază, au fost în mod clar produsul unei inteligențe care intenționa ca creația să fie confortabilă și fericită – lipsită de stresul pe care l-ar fi experimentat omul și animalul dacă aceste „obiecte de lux” nu le-ar fi fost oferite!

Chiar și funcțiile naturale au fost concepute atât de inteligent și de confortabil încât să atragă mulțumiri. Totul era ascuns atât de bine, la vedere. Cât de fericită, cât de norocoasă a fost omenirea să se nască într-o  viață  atât  de  minunat  echipată!  Din  nou,  laudele  mele  s-au  înălțat  și  am  fost  înălțat  pe  o  lumină interioară aurie de uimire extaziantă – pentru că acum „vedeam” că, pe lângă eliberarea de stres, ființele vii erau menite să exprime și exuberanta NATURĂ iubitoare a Puterii Creatoare. Din acest motiv, ele au fost dotate cu membre: brațe, mâini, picioare și tălpi, degete de la mâini și de la picioare, pentru a le permite să se deplaseze, să alerge, să sară și să danseze, pentru a-și putea exprima gândurile și sentimentele cele mai intime. Am simțit chiar că, dacă omenirea ar fi dorit să zboare și să îi crească aripi și ar fi crezut din toată inima că poate face acest lucru, în cele din urmă ar fi început să crească ceva complementar, 22pentru a le permite să zboare.

În acest punct de înțelegere a NATURII „Puterii Creatoare”, am ajuns la conștiința deplină a IUBIRII care dirijează LUCRĂRILE Puterii Creatoare Universale Inteligente.

În timp ce reflectam la această IUBIRE, mi-am dat seama că „mama” din creație hrănește, protejează, satisface nevoile și încearcă să promoveze vindecarea urmașilor; aceasta este activitatea IUBIRII.

  1. Caracteristica înnăscută a PUTERII CREATOARE INTELIGENTE IUBITOARE care a dat creației forma și „ființa” sa individuală este MUNCA.

Ea lucrează pentru noi, în noi și prin noi.

„Munca” sa este întotdeauna, întotdeauna, întotdeauna, întotdeauna, motivată de IUBIRE.

Această revelație cosmică m-a umplut de bucurie și uimire. În ce lume minunată trăiam! A fost punctul culminant al iluminării mele și al viziunii mele generale asupra ADEVĂRULUI privind SURSA TUTUROR FIINȚELOR.

Deja  „văzusem”  realitatea  corpurilor  fizice  compuse  din  diverse  comunități  de  „entități  infinit  de  mici” identice care lucrează într-un spirit de cooperare și armonie pentru a produce diferitele componente ale corpului – carne, oase, sânge până la ochi și păr.

Singura diferență între aceste comunități consta în tipul de muncă impus de obiectivele lor comune.

Nu a fost oare IMPULSUL DIVIN, [care se afla] în spatele acestei activități inteligente și intenționate în corp, inspirația și fundamentul conduitei omului,

atunci când oamenii lucrau la unison pentru a atinge un scop planificat?

Ei își trăgeau inteligența și scopul de la Puterea Creatoare și totuși, cât de diferit era comportamentul omului atunci când era angajat în construcții pământești sau în orice alt proiect comun, căci era inevitabil caracterizat de certuri și disensiuni.

Am fost adus la o realizare a PUTERII INFINITE a „Creativității Inteligente” mereu activă în creație, menținând ordinea, cooperarea, armonia, productivitatea zilnică, neegalată de om nicăieri și în nici o epocă.

  1. SUPRAVIEȚUIREA era o caracteristică naturală a „Puterii Creatoare”.

În fiecare caz în parte, cea mai prodigioasă înzestrare a fost pregătită pentru toate creaturile vii, astfel încât acestea să poată crește,

să se vindece de boli și accidente, să se hrănească pentru a-și menține corpul sănătos și să se reproducă pentru a-și asigura supraviețuirea pe acest Pământ.

Aceasta era singura realitate de care omenirea putea fi absolut sigură, iar activitatea Sa era constantă, an de an. Soarele, luna, stelele, toate au rămas la locul lor timp de milenii și era recunoscut faptul că toate posedau propriile lor căi de mișcare – acest fenomen făcea parte din marea schemă de supraviețuire în creație.

Dacă ar fi așa, cum ar putea să nu existe supraviețuirea flăcării eterne a Puterii Creatoare Inteligente și Iubitoare, ascunsă în entitățile de orice fel create in univers? Prin urmare, această lume nu era decât o umbră și o imagine a lumilor ascunse ale Puterii Creatoare Inteligente Iubitoare, dincolo de această dimensiune. Realitatea întregii creații se afla dincolo de această lume vizibilă.

  1. Caracteristica inerentă a Puterii Creatoare Inteligente și Iubitoare era RITMUL. Am văzut că în lume funcționa un RITM.

Totul era supus unor anotimpuri care permiteau o înflorire și o dezvoltare a vieții, un sezon de creștere până la coacere și recoltare, precum și producția de semințe care asigurau supraviețuirea vieții plantelor. Apoi, existau perioadele de moarte treptată și de odihnă ale iernii. Dar nimic din ceea ce a fost creat și din ceea ce este viu nu a fost lăsat să dispară. Soarele și luna exprimau aceste caracteristici în cadrul universului. Acest ritm putea fi observat chiar și la femelele ființelor vii.

Ca urmare, totul în creație avea timpul său de apariție și de recoltare. Prin urmare, omul însuși era supus unor valuri de creștere și succes și unor valuri de inactivitate.

9.  Caracteristica intrinsecă a puterii creatoare inteligente și iubitoare era LEGEA ȘI ORDINEA.

Ordinea și fiabilitatea nedezmințită care se manifestau în creație, chiar și în ceea ce privește micile entități („celulele”) din corp, erau uimitoare și depășeau cu mult orice efort uman. Prin urmare, întregul univers funcționa sub un sistem perfect de LEGE ȘI ORDINE.

Mi-am dat seama, la niveluri din ce în ce mai înalte de exaltare spirituală, că „puterea creatoare” manifesta o intenție inteligentă și o preocupare plină de iubire pentru toate lucrurile vii. Mi-am dat seama că viața nu era ceva nebulos sau amorf, ci o putere creatoare inteligentă și iubitoare pe care o puteam simți efectiv în mine însumi ca pe o stare extraordinar de ridicată de ființă, percepție, strălucire, extaz, bucurie, iubire. Știam că sunt una cu ea – plină de ea – și eram una cu tot ceea ce mă înconjura și una cu cerul și stelele.

Și – cea mai minunată și glorioasă dintre toate – natura și funcția acestei Puteri-Părinte Creator, a fost aceea de a lucra pentru a crea bucurie, frumusețe și confort pentru a asigura bunăstarea Umanității;, de a lucra în interiorul omenirii pentru a oferi bucurie interioara, sănătate și confort și de a lucra prin intermediul omenirii, inspirându-o cu noi realizări și înțelegere.

Viziuni magnifice de creativitate măreață și-au făcut loc în mintea mea. Odată ce am fi ajuns cu adevărat să fim unul, canale și instrumente purificate ale Puterii Creatoare Inteligente, am fi putut să ne înălțăm treptat în conștiință până când am fi putut exprima cu adevărat, prin mințile și inimile noastre, adevărata NATURĂ a Puterii Creatoare Universale.

Atunci „viața pe pământ” ar deveni într-adevăr o „stare de rai” în orice moment și am intra într-o stare de viață veșnică!

Acesta trebuie să fie cu siguranță adevăratul scop al creației, m-am gândit. Și mi-am dat seama, cu un val de exaltare și bucurie iubitoare, că acesta a fost scopul evoluției și dezvoltării omului!

Dar – chiar și în acest moment, deși omenirea era atât de imperfectă în comportamentul său, absolut nimic nu îi era imposibil în viitor, deoarece, în ciuda greșelilor sale, omul era una cu „Puterea Creatoare” și „Puterea Creatoare” era în el, oferindu-i viață, integritate și tot ceea ce avea nevoie.

Toată această realizare m-a ridicat pe culmile extazului, ale jubilării și ale extazului sublim, astfel încât abia dacă mai puteam suporta. Simțeam că trupul meu stă să se dizolve odată cu expansiunea Puterii din mine. Eram iradiat de LUMINĂ și puteam să O văd peste tot în jurul meu luminând scena deșertului.

Inima mea cânta laude. Cât de minunată și de frumoasă era Puterea creatoare iubitoare care lucra în, prin și pentru noi, neîncetat!

Ce MIRACOL este creația!

Am strigat cu voce tare:

TU ești SURSA tuturor FIINȚELOR, atât creator, cât și manifestat în și prin creat: nu există nimic în întregul univers care să fie în afară sau separat de infinitatea nelimitată și eternă a VIEȚII DIVINE, a Conștiinței Puterii Creatoare – care ești Tu – atunci, cum CREATORULE este posibil ca omenirea să fie atât de incorectă – și de ce suferă oamenii de boli, mizerie și sărăcie? Spune-mi, o,  Prea-Iubitorule „Tată” Putere Creativă, pentru că am fost puternic împovărat cu durerea vieților lor mizerabile’.

Apoi mi s-a arătat realitatea „condiției pământești” a tuturor ființelor vii.

Am simțit o emoție imensă, pentru că, în sfârșit, voi putea înțelege cum se face ca o „Putere Creatoare” Divină  atât de iubitoare ar putea permite ca creația Sa să îndure o asemenea mizerie.

Mi s-a arătat că fiecare ființă vie din creație ar trebui să fie radiant de sănătoasă, îngrijită, hrănită, protejată, vindecată, menținută în pace și abundență, prosperă în cadrul unei societăți ordonate de „ființe” care își oferă doar iubire unii altora.

(Cu toate acestea, în momentul creației, au luat naștere două IMPULSURI DE BAZĂ, asigurând individualitatea, și acestea au fost cele care au controlat conștiința umanității.

Aceste IMPULSURI mi-au fost explicate în detaliu, dar aceste cunoștințe sunt rezervate pentru o Scrisoare viitoare, când veți fi mai în măsură să le înțelegeți mai bine) …

Mi s-a arătat următoarea viziune vie.

În primul rând, am văzut un nou-născut ca pe o „lumină”, o formă de viață a „Puterii Creatoare”.

Pe măsură ce copilul creștea, devenind copil si apoi matur, am văzut cum LUMINA pură a „Puterii Creatoare” se diminua treptat și apoi se întuneca cu totul în el, datorită unei înfășurări dense de lanțuri și chingi.

M-am întrebat care era sensul viziunii și mi-a venit în minte o înțelegere clară care poate fi exprimată în următoarele cuvinte:

„De la naștere până la moarte – oamenii cred și insistă, că cele cinci simțuri – văzul, auzul, simțul tactil, mirosul și gustul – percep în mod corect „realitatea” lor și a universului din jurul lor. Prin urmare, pentru că ei își extrag puterea minții direct din ‘Puterea Creatoare’ Divină, li se face conform convingerilor lor.

Fiecare chingă reprezintă gândurile obișnuite ale unei persoane, reacțiile la oameni și evenimente, prejudecățile, ura, animozitățile, anxietățile, durerile, toate acestea îl țintuiesc și îi închid lumina din viziunea sa interioară, extrasă din „Puterea Creatoare”. Astfel, el intră în întuneric, dar nu știe acest lucru. El crede că evoluează și că devine matur în căile lumii, ceea ce îi va permite să meargă înainte și să facă „bine” – să devină un om de succes – scopul majorității oamenilor de pe pământ.

De fapt, cu cât el devine mai matur și mai versat în căile lumii, cu atât lanțurile și chingile sale îl întemnițează mai crunt în strânsoarea celor două IMPULSURI gemene „Atracție – Respingere”.

Mai mult, fiecare lanț este întărit de dorințe egoiste și înșelătoare, lăcomie, agresiune, violență și violări ale voinței. Aceste lanțuri atârnă greu în jurul lui și îi împovărează psihicul, care este „puterea conștiinței creatoare” din adâncul lui. Lanțurile și chingile îl vor lega mai strâns cu fiecare an care trece, până când își va da seama de ceea ce își face sie însuși și se va debarasa de fiecare chingă și lanț și va restitui în mod corespunzător totul, celor pe care i-a rănit.

Prin această viziune am învățat un aspect foarte valoros al existenței. Omul se naște cu tot potențialul de a-și face o viață frumoasă, dar el însuși, îngăduindu-și dorințele și urile egoiste, își creează o închisoare a mizeriei din care nu va exista nicio scăpare, până în momentul în care realizează ADEVĂRUL EXISTENȚEI.

Toate problemele existenței aspre se află în procesele de gândire ale omului însuși!

Numai că „formele de conștiință” ale oamenilor, gândurile, cuvintele, sentimentele, acțiunile lor au creat o barieră  densă  între  conștiința  lor  și  Conștiința  Creatoare  Universală  care  se  întrepătrunde  în  univers  în fiecare frunză, copac, insectă, pasăre, animal și ființă umană.

Mi-au fost arătate, de asemenea, LEGILE EXISTENȚEI care controlează capacitatea omului de a crea noi circumstanțe și medii, relații, realizări sau eșecuri, prosperitate sau sărăcie.

Tot ceea ce omul CREDE în profunzime că este, bun sau rău, acela va deveni.

Tot ceea ce omul se TEME că îi vor face ceilalți, exact acel lucru îi vor face ei

Orice speră omul să îi facă ceilalți, trebuie să le facă mai întâi el însuși, deoarece astfel creează un „tipar de conștiință” care se va întoarce pentru a-l binecuvânta pe el în măsura în care i-a binecuvântat el pe ceilalți.

Orice boală pe care omul și-o INCHIPUIE că o are, va deveni pradă acesteia, pentru că își va fi creat un „tipar de conștiință” al lucrurilor pe care își dorește cel mai puțin să le experimenteze.

Tot ceea ce iese din mintea și din inima omului se întoarce la el în timp util, într-o formă sau alta, dar nu uitați că ceea ce „se seamănă se si culege”. Gândurile puternic emoționale sunt „semințe de conștiință” plantate în propria orbită a conștiinței sale. Acestea vor crește, aducând o recoltă asemănătoare pentru ca el să o culeagă.

Acestea sunt roadele liberului arbitru.

Omul nu are cum să scape de ceea ce gândește, spune sau face – pentru că el este născut din puterea Conștiinței Creatoare Divine și este la fel de creativ în imaginația sa.

Cei care tânjesc după binele pentru ei înșiși trebuie mai întâi să îl ofere altora. Fie ca însăși existența lor să fie o binecuvântare pentru alții.

    Când astfel de oameni sunt în armonie cu toți ceilalți, ei sunt atunci perfect acordați cu

Puterea creatoare a conștiinței universale

și sunt aduși în fluxul „naturii” Tatălui, care este creștere, protecție, hrană (fizică, mentală, spirituală), vindecare, satisfacerea nevoilor, în cadrul unui sistem de lege și ordine.

Cum aș putea să vă descriu strălucirea mea interioară, strălucirea mea transcendentă și strălucirea bucuriei și sentimentele puternice de iubire care mi-au umplut si mi-au expansionat întreaga ființă cu intensitatea lor, până când am strigat din cauza presiunii din mintea și inima mea. A fost atât de puternic încât părea că îmi va dizolva în întregime forma trupească. Pe măsură ce primeam toată această înțelegere supremă și sublimă a Realității, a Sursei noastre de Ființă și a adevăratei naturi a creației însăși – și a omenirii, am fost înălțat în spirit și corpul meu a devenit ușor ca aerul.

În acel moment, când eram astfel înălțat în interiorul Puterii Divine Creatoare Însăși, eram într-adevăr aproape o „Persoană Divină”, experimentând un grad ridicat al „Naturii” „Tatălui-Putere Creatoare” din mine și simțind propria sa unitate și grijă pentru întreaga umanitate. Prin urmare, am putut spune mai târziu cu adevărat: „Numai eu îl cunosc și l-am văzut pe „Tatăl”.

În acel moment, cât de mult am tânjit să învăț, să vindec, să mângâi, să înalț, să hrănesc, să înlătur durerea și suferința oamenilor.

Îmi doream să-i eliberez de frica pe care o aveau de un „dumnezeu răzbunător” mitic!

Când mă întorceam pentru a le spune adevărul, Cum aș fi subliniat „realitatea” „Puterii Creatoare – Tatăl” IUBIREA PERFECTĂ – care le asigura toate nevoile. Tot ce trebuiau să facă era sa „Ceară, caute, bată (la ușă)” și toate nevoile lor – de orice fel – le-ar fi fost împlinite.

Cu câtă bucurie le-aș spune „vestea cea bună” că „izbăvirea de suferință” le stă la îndemână dacă ar face doar pașii necesari pentru a-și curăța mintea și inima de IMPULSURILE GEMENE  ale „ființei” manifestate.

Ar trebui să fie destul de simplu, m-am gândit eu, era nevoie doar de înțelegere și stăpânire de sine.

(- Am coborât spre vibrațiile voastre pentru a mă referi la starea mea reală de spirit în timpul cât am fost în deșert.  Vă  va  ajuta  nespus  de  mult  la  propria  înțelegere  dacă  veți  încerca  să  intrați  în  „starea  mea  de conștiință” din acel moment. Atât de multe lucruri, cum ar fi lucrările mele de vindecare și „mersul pe apă” vă vor deveni clare… Ele vor fi văzute ca fiind o consecință naturală a noii mele înțelegeri a „Puterii Creatoare -Tatăl”.

Dacă citiți Evangheliile lui Matei și Marcu, relatările lor vor avea un nou înțeles pentru voi. -)

Ca să mă întorc la ultimele mele ore de iluminare, – eram acolo în deșert, posedând înțelegerea clară că omul însuși – (fără nicio vină din partea lui) creează o barieră în calea armonizării cu „Puterea Creatoare-Tatăl„, iar acum tânjeam să mă grăbesc să mă întorc și să predau, să vindec, să mângâi, să usuc lacrimile celor pe care îi compătimeam atât de mult.

Cu toate acestea, nu voiam să părăsesc acest loc „sfânt”, unde fusesem atât de luminat și transformat în spirit. Pe de altă parte, ce viitor minunat mă aștepta!

M-aș fi plimbat prin toate orașele, comunele, satele și aș fi spus tuturor celor pe care îi întâlneam – VEȘTI BUNE! ‘Împărăția Cerurilor’, acel loc unde orice boală dispărea și orice nevoie era satisfăcută, era în ei! Pentru că știam că ‘Tatăl’ și cu mine eram ‘una’, acum că mintea mea fusese curățată de vechile gânduri și idei, aș fi îndreptat vindecarea către boala și suferința lor. I-aș învăța cum să-și aline sărăcia.

Când CONȘTIINȚA TATĂLUI din mine a început să se diminueze și am revenit treptat la conștiința umană, am devenit conștient de o foame cruntă și, de asemenea, de o revenire a condiționării și gândirii mele umane.

Reacțiile mele la experiențele mele de șase săptămâni au început să se schimbe. Conștiința mea umană obișnuită de „eu” și de dorințele mele a preluat controlul gândurilor mele.

” De ce, cel mai uimitor și complet neașteptat lucru mi s-a întâmplat mie!”. Am exultat. ‘Mi s-a dat o cunoaștere mai presus de orice altă cunoaștere dată până acum oricărui alt om.’

Am jubilat când mi-am dat seama că, în sfârșit, îndoiala și revolta mea împotriva „dumnezeului” răzbunător al evreilor ortodocși tradiționali, era justificată. Până la urmă, avusesem dreptate!

Cine ar fi bănuit vreodată că mintea umană ar putea fi atât de creativă, încât un gând sau o dorință puternic susținută să se manifeste în realitate în domeniul vizibil? Mi-am dat seama că Moise trebuie să fi știut ceva de acest lucru, pentru că a realizat unele lucruri ieșite din comun, atunci când israeliții erau în mare nevoie.

El a devenit un lider și a schimbat cursul israeliților care fuseseră înrobiți în Egipt. Aș putea să mă întorc acum și să-mi eliberez poporul de sub controlul rigid al propriilor lor Învățători.

Durerile de foame au devenit intense. Mi-a trecut prin minte că aș putea transforma pietrele în pâine pentru a-mi satisface dorința de hrană, deoarece mi-am amintit că „”Puterea Creatoare-Tatăl ” lucra prin mintea mea și, prin urmare, totul în univers ar fi supus comenzii mele.

Eram pe punctul de a rosti „cuvântul” care ar fi schimbat pietrele în pâine, dar ceva în mine m-a oprit brusc.

Mi-a venit în minte, cu tărie, că „Conștiința Creatoare-Tatăl” era protecție perfectă, hrană, împlinirea nevoilor și, astfel, foamea ar fi fost rezolvată, dacă îi ceream „Tatălui” să mă aline.

Mi-am dat seama că, dacă micul „eu”, eu-l meu uman, în nevoia mea, folosea „Puterea creatoare” din motive egoiste, aș fi ridicat o barieră între „Conștiința Creatoare-Tatăl” și mine însumi, iar tot ceea ce tocmai învățasem ar fi putut fi luat de la mine.

Acest lucru m-a înspăimântat și i-am cerut repede „Tatălui-Putere Creatoare” o nouă putere care să mă ducă din nou la locuințe și la Nazaret. Am cerut, de asemenea, alinarea foametei în forma care mi s-ar potrivi. Imediat, senzația de foame a dispărut și am simțit un val de energie care mi-a străbătut tot corpul. Astfel mi-a fost dovedit că tot ceea ce văzusem, auzisem și înțelesesem era „realitate” și nu o închipuire deșartă născută din timpul petrecut în deșert, în post și singurătate.

Noua mea energie mi-a permis să mă grăbesc să trec cu repeziciune peste potecile accidentate în drumul meu spre ieșirea din deșert.

Pe drum, am întâlnit un bărbat bine îmbrăcat, cu o înfățișare dulce și plăcută. M-a salutat cu căldură, exprimându-și îngrijorarea la vederea aspectul meu aspru, neîngrijit și pierderea condiției fizice.

Bucuros, m-a așezat pe o stâncă și mi-a împărțit carnea și pâinea lui excelentă. M-am întrebat de ce se afla într-un loc atât de pustiu și de unde venise. Ca răspuns la întrebările mele, a zâmbit și nu a părut deloc surprins când i-am spus că mă aflam în deșert de atâtea zile încât pierdusem numărătoarea timpului. I-am explicat cum am fost luminat în ceea ce privește adevărata natură a Creatorului lumii și cum mi s-au arătat Legile naturale ale Existenței. El doar a zâmbit și a dat din cap.

„Mă întorc la poporul meu pentru a-i învăța tot ce eu am învățat”,am spus cu bucurie. „Deoarece voi putea să-i vindec și să-i eliberez de orice boală și necaz.”

Străinul a răspuns cu tristețe: „Va dura multe milenii”.

Eram pe punctul de a-i reproșa lipsa de credință când mi-am dat seama că dispăruse.

Am știut atunci că un mesager divin venise să mă ajute cu pâine și carne bună și să mă avertizeze cu compasiune că s-ar putea să constat că misiunea mea nu va fi atât de simplă, în ciuda entuziasmului meu. Am fost dezumflat de cuvântul său de avertizare. Entuziasmul meu s-a diminuat. Drumul până la primul sat de pe drumul meu părea nesfârșit. Iată cum o schimbare în gândirea umană produce o schimbare de dispoziție!

Mi-a venit ideea că aș putea dovedi și mai mult adevărul a tot ceea ce mi s-a arătat sărind de pe marginea unei prăpăstii care mi-ar scurta foarte mult călătoria. În timp ce mă pregăteam să fac acest lucru, mi-am dat seama cu forță, că încercam să „dovedesc” că momentul meu de iluminare era real. Dacă aveam nevoie de o astfel de dovadă, atunci mă aflam într-o stare de îndoială și probabil că m-aș fi sinucis, în plus, mi se arătase că, în orice situație îmi puteam înălța gândurile către „CONȘTIINȚA CREATIVĂ-TATĂ” și să cer o soluție la orice problemă. Cât de repede uitasem Adevărul!

Așa că m-am rugat, cerându-mi cu pasiune iertare pentru că am fost atât de slab încât mi-am satisfăcut propriile fantezii și am căutat propriul meu mod de a face lucrurile.

Din nou, răspunsul a venit sub forma unei forțe reînnoite și a unei mai mari siguranțe a piciorului în timp ce mă târam pe terenul accidentat. Am descoperit, de asemenea, că parcurgeam distanțe lungi atât de repede, încât mi se părea că am ieșit din calculul normal al timpului și că mă aflam într-o dimensiune mai ușoară, în care experiența umană era ridicată deasupra stăpânirii sale grele, a cheltuielilor epuizante de energie. Mersul pe jos era atât de ușor, încât acum era revigorant. Mă bucuram de faptul că găsisem cheia către o „viață mai abundentă”!

Ceva mai târziu, simțindu-mă atât de liniștit, mintea mea a început să hoinărească și m-am gândit la întâlnirea mea cu străinul și la bunătatea pe care acesta mi-o arătase. Dar mi-am amintit și de avertismentul său și din nou vechea mea natură s-a reafirmat și m-am simțit profund revoltat că a îndrăznit să aibă curajul să-mi spună cum va decurge munca mea. Am decis că nu știa nimic despre viitorul meu și am lăsat avertismentul său deoparte.

„Deoarece”, m-am gândit eu, „cu cunoștințele mele aș putea realiza lucruri pe care niciun om nu le-a mai făcut vreodată. În loc să mă lupt într-o viață dificilă, aș putea începe să acumulez bogăție cu ușurință, să atrag adepți oriunde m-aș duce și să le împărtășesc cunoștințele mele pentru a le face și lor viața mai ușoară. Aș putea să înlătur orice durere și suferință’.

În timp ce mă gândeam la numeroasele locuri pe care le-aș putea vizita atât de ușor, am simțit că mă ridic la suprafața solului și mă ridicam până când am ajuns pe cel mai înalt vârf al unui munte abrupt cu vedere spre zona rurală de jos.

Era acolo, totul era expus în fața mea. Am simțit cum îmi revine entuziasmul de dinainte. Ar fi atât de simplu să adun oamenii și să le împărtășesc toate cunoștințele mele. Aș fi devenit puternic, chiar faimos, ca omul care a salvat omenirea de toate bolile și necazurile ei. Aș câștiga admirația și respectul lor și nu aș rămâne înmintea lor ca omul inutil și nefolositor care am fost.

Cu un șoc extraordinar, tot ceea ce învățasem atât de recent, dar cu câteva ore în urmă, mi-a revenit în minte cu mare forță și claritate.

Nu fusesem învățat că singurul mod în care puteam prospera vreodată era să renunț la voința mea proprie și să mă întorc la „TATĂL” pentru ajutor în tot ceea ce întreprindeam?

Apoi mi-am amintit că creația avea propriile scopuri speciale de îndeplinit. Procesul de individualizare a creat „tragerea și împingerea”, „a da și a lua” în comportamentul uman. Deși aceste caracteristici umane au provocat oamenilor o mare angoasă în viețile lor, nu cumva această angoasă i-a forțat să caute modalități mai bune de a trăi pentru a găsi adevărata fericire? Mi-am dat seama că relele omenirii își aveau locul lor în schema umană a existenței.

Era corect din partea mea să aduc oamenilor informații privilegiate pentru a anula efectele „procesului de individualizare”?

Mi-am dat seama că am gândit din „punctul central” al individualității mele, „ego-ul”, și că acțiunea ego-ului a fost cea care a construit bariere între omenire și „Conștiința Creatoare-Tatăl”. Prin urmare, ‘Punctul central al dorinței umane’ văzut din perspectiva mea, trebuia să fie cucerit, dacă voiam să trăiesc în armonie perfectă cu ‘Tatăl’, așa cum era intenția mea sinceră. Și astfel mi-am continuat drumul, meditând la ceea ce ar putea să mă aștepte și la modul în care aș putea depăși cel mai bine impulsurile care îmi guvernează umanitatea pentru a rămâne în Fluxul ‘Conștiinței Tatălui’, din care aș putea extrage inspirație, îndrumare, răspunsuri la probleme, hrana mea zilnică, sănătatea zilnică, protecția zilnică. De fapt, mi-am dat seama că, atâta timp cât rămâneam în acest Flux zilnic al „Conștiinței Tatălui”, niciun rău nu se va putea apropia de mine și fiecare nevoie a mea va fi satisfăcută. Și, și mai important, am înțeles că:

„Conștiința Tatălui” care lucrează prin mine va face tot ceea ce este necesar pentru oamenii care au nevoie urgentă de vindecare și alinare.

În orice moment, trebuia să-mi înving revolta împotriva realităților dure ale existenței, să ascult „vocea interioară” și să mă conformez „Voinței Superioare” a „Tatălui”. Această „Voință Superioară” era „Iubirea Perfectă” îndreptată în întregime spre promovarea binelui meu suprem. Ar fi fost extrem de prostesc, mi-am dat seama, să continui pe calea „voinței proprii” care îmi dictase comportamentul până atunci.

Atunci am fost inspirat să le vorbesc oamenilor în parabole. Cei care erau pregătiți să primească cunoștințele aveau să le înțeleagă și să le folosească.

Dar, după cum s-a dovedit, nici măcar discipolii mei nu au putut să se debaraseze suficient de mult de doctrina iudaică pentru a le permite să înțeleagă fie principiul conștiinței, fie activitatea „Puterii Creatoare” Divine în cadrul creației. (Până în acest moment, a rămas un mister pentru toți, cu excepția celor iluminați spiritual).

Chiar și cuvintele spirituale ale iluminării nu pot fi imediat și pe deplin înțelese de mintea umană; de aceea aceste Scrisori trebuie citite încet și însoțite de multă meditație și rugăciune pentru a fi înțelese corect.

Amintiți-vă că, dacă nu puteți deveni un „copil” – (scăpând de o aglomerație inutilă de convingeri, prejudecăți, resentimente, ambiții și orgolii) cu o minte plină de uimire și de cea mai mare credință, nu veți putea absorbi aceste pagini așa cum ar trebui.

Pentru a deveni un „copil”, trebuie să faceți un efort pentru a vă debarasa de toate condiționările mentale din trecut.

Dacă suferiți din punct de vedere mental/emoțional/fizic, este doar pentru că, oricare ar fi fost cele mai sincere convingeri ale voastre, acestea nu v-au fost de ajutor; nu v-au promovat bunăstarea. Este timpul să vă examinați MENTALITATEA. Sunteți mulțumit de ea?

Puteți face alegeri și, pe măsură ce le faceți, puteți apela la „Tatăl” pentru a vă ajuta să faceți schimbările, iar ajutorul vă va fi dat cu siguranță și necondiționat – și îl veți primi dacă veți reuși să nu vă îndoiți.

Prin urmare, vă îndemn să continuați să citiți și să asimilați paginile următoare. Vreau să vă conving de puterea mentalității voastre – care este suma totală a tuturor programărilor voastre conștiente și subconștiente.

Este  esențial  să  înțelegeți  că  nimic  din  această  mentalitate  umană  nu  își  are  originea  în  dimensiunea spirituală.

Este în întregime pământeană și probabil plină de idei mitice, prejudecăți, concepții greșite, resentimente, amintiri îngropate ale unor răni din trecut și metode obișnuite de a face față la suișurile și coborâșurile vieții. Mentalitatea voastră umană (inclusiv orice idei sau credințe religioase) vă determină lumea, relațiile, experiențele, succesele, eșecurile, fericirea și nefericirea. Ea este responsabilă chiar și de boala, afecțiunile și accidentele voastre. Nimic nu se întâmplă din întâmplare. Totul este țesut din firele interioare ale conștiinței voastre personale – gânduri, așteptări, credințe în viață, destin, „Dumnezeu”. Trăiți într-o lume creată de voi înșivă. Acesta este motivul pentru care copiii crescuți în același mediu se dovedesc a fi diferiți. Fiecare dintre ei are propria sa mentalitate individuală construită în funcție de trăsăturile inerente de caracter.

Dacă,  de  la  naștere,  nu  ați  avea  o  Mentalitate  în  dezvoltare,  ați  fi  inconștienți  ca  o  statuie,  lipsiți  de sentimente, reacții și gânduri. Dacă ai avea mintea goală, ai privi lumea și, deși ar putea exista o mare activitate în jurul tău, nimic nu ți-ar afecta conștiința, deoarece ai fi lipsit de reacție. Nimic nu te-ar face fericit sau nefericit, chiar dacă o bombă ar exploda în apropierea ta.

Fără  o  mentalitate,  nu  ai  viață,  nu  ai  dezvoltare,  nu  ai  rău,  nu  ai  bine.  TIPUL  de  mentalitate  determină calitatea vieții tale. Acesta este primul Adevăr al Existenței pe care vreau să îl realizați și să îl înțelegeți pe deplin.

În plus, atâta timp cât trăiești, îți porți mentalitatea cu tine oriunde te duci.

Nu poți  scăpa  de  ea  și,  zi  după  zi,  va  continua  să  creeze  pentru  tine  tipul de existență pe care l-ai  experimentat în trecut. Mulți oameni trec prin întreaga lor viață crezând că sunt nefericiți. Ei cred că alți oameni au fost răi, neprietenoși, răi cu ei și le-au făcut viața complet nefericită.

Ei cred că „ceilalți oameni” se ceartă cu ei și le creează constant dificultăți, în timp ce ei sunt absolut nevinovați de orice provocare.

Dimpotrivă, „ceilalți” nu sunt de vină. Este vorba de mentalitatea personală care le atrage condițiile negative.

Mulți oameni se feresc de sugestia că doar ei sunt responsabili pentru problemele lor. Este mai dificil pentru unii oameni să își recunoască neajunsurile decât pentru cei care au puterea interioară și încrederea în sine de a se privi pe ei înșiși în mod corect și direct.

Rugăciunea sinceră atrage „Conștiința Creatoare-Tatăl” în minte, în liniște, în secret, ea curăță conștiința umană de tot ceea ce nu mai este confortabil pentru căutător. Este, în mod necesar, un proces foarte gradual de curățare și dezvoltare interioară.

TIPARE EMOȚIONALE

Tiparele tale emoționale pot fi la fel de dăunătoare pentru bunăstarea ta generală ca și mentalitatea ta. Mentalitatea ta, împreună cu tiparele tale emoționale, sunt instrumentele tale creative.

Împreună, acestea creează contururile necesare pentru posesiunile, evenimentele și circumstanțele viitoare. Aceste INSTRUMENTE CREATIVE acționează în viața voastră, indiferent dacă doriți sau nu să o faceți.

Este mult mai dificil să vă descoperiți atitudinile emoționale adânc înrădăcinate, fie ele conștiente sau subconștiente, decât să vă recunoașteți condiționarea mentală.

Oamenii pot fi stăpâniți de tipare emoționale negative și să nu fie conștienți de ele, deoarece sunt acoperite de emoțiile de moment care decurg din rutina zilnică.

Pentru a descoperi care sunt cu adevărat tiparele tale emoționale, pune-ți întrebări de genul celor de mai jos și fii complet sincer cu tine însuți. A încerca să te ascunzi de adevărul despre tiparele tale emoționale nu înseamnă decât să te înșeli pe tine însuți și să te împiedici să atingi starea de bucurie a existenței de care ai fost menit să te bucuri.

Ce simți cu adevărat despre VIAȚĂ? Vreau să-ți scrii o scrisoare plină de compasiune, în care să-ți spui exact ceea ce simți în timp ce răspunzi la următoarele întrebări:

Sunteți fericit că sunteți în viață sau ați prefera să puteți înceta să mai trăiți? Dacă răspunsul tău sincer este cel din urmă, atunci ai o atitudine negativă față de existență și ești în război cu tine însuți la un nivel profund. Știți, în mod conștient, că trebuie să vă continuați viața de zi cu zi, dar la nivelul cel mai profund ați dori să renunțați. Războiul interior vă împiedică să atrageți tot ceea ce ați putea trăi dacă ați avea un model emoțional pozitiv.

Ce simțiți cu adevărat față de rudele voastre? Există vreo ostilitate îngropată pe care nu vreți să o recunoașteți sau despre care nu v-ați dat seama că există?

Ce părere aveți despre locul de muncă, colegi, divertisment, alte rase. etc. Scrieți toate descoperirile pe care le faceți despre voi și păstrați-le într-un loc sigur.

Aceasta muncă pe care ați făcut-o pentru voi înșivă este pentru voi înșivă  și doar în beneficiul vostru. Nu ați făcut-o pentru a vă face o persoană mai bună, sau pentru a fi pe placul lui „Dumnezeu” sau pentru a obține aprobarea altor persoane. Ați făcut această muncă pentru a elimina blocajele interioare existente în calea dezvoltării voastre spirituale și a fericirii finale.

Dacă vă decideți să vă schimbați viața citind zilnic aceste scrisori, vă îndemn să puneți scrisoarea datată într-un loc sigur. Recitiți-o peste un an și bucurați-vă de marile schimbări pe care veți vedea că au avut loc în mentalitatea voastră. Veți vedea, de asemenea, că au avut loc schimbări în circumstanțele voastre.

Amintiți-vă că rugăciunea și meditația concentrată în întregime asupra Creatorului vostru vă vor aduce o nouă putere și înțelegere care, la rândul lor, vor aduce schimbări în sentimentele și în mediul vostru.

Când vă rugați – Nu vă concentrați niciodată asupra problemelor voastre – întotdeauna – cereți remediul potrivit. Lasă-l pe Creatorul tău să-ți aducă soluțiile potrivite pe care mintea ta umană este incapabilă să le gândească.

De  exemplu  –  nu-i  spuneți  niciodată  „Tatălui”  vostru  Creator  cât  de  bolnav  sunteți.  Concentrați-vă pe Puterea pe care o primiți imediat în starea voastră (deși conștiința voastră poate fi prea dens umană pentru a o simți) și mulțumiți pentru recuperarea voastră rapidă și credeți în ea.

Atunci când „mulțumiți”, acceptați, recunoașteți, credeți, imprimați în propria conștiință convingerea că rugăciunea voastră se află acum în „Conștiința Iubire Tatăl” și că este „procesată” pentru a se manifesta vizibil în timp util și la momentul potrivit. Când mă aflam în Palestina, mulțumeam în mod constant pentru munca pe care o făceam înainte de a fi îndeplinită.

Nu vă rugați niciodată ca apoi să ieșiți din camera voastră și să spuneți oamenilor cât de rău vă simțiți sau cât  de  groaznică  este  situația  personală  sau  națională.  Dacă  i-ai  cerut  Tatălui  Creator  să-ți  rezolve problemele, finanțele sau sănătatea precară, ce insultă pentru Tatăl Creator să continui să aduci în discuție condițiile negative din trecut! Anulați imediat lucrarea în care este angajat Tatăl Creator.

Dacă, în mintea voastră, după rugăciune, nu ați depășit vechile condiții negative din trecut, atunci întoarceți-vă la rugăciune, până când le puteți alunga din minte și credeți cu adevărat că totul este rezolvat în mod divin – chiar în acel minut. Întoarceți-vă din nou și din nou la a mulțumi pentru beneficiile pe care le-ați cerut. Ele se vor materializa cu siguranță.

Există multe mii de oameni în lumea voastră de astăzi, care se bazează în mod constant pe Tatăl Creator Universal pentru a le îndeplini fiecare nevoie și care sunt martori ai multiplelor binecuvântări din viața lor. Renunțați la temeri, ele nu v-au folosit la nimic. Întoarceți-vă acum la „Tatăl” Creator Universal – ca SURSĂ A FIINȚEI VOASTRE, a conceperii, creșterii, dezvoltării, nutriției, regenerării, vindecării, împlinirii tuturor nevoilor voastre și PROTECȚIEI, toate acestea în cadrul unui sistem de LEGE ȘI ORDINE SPIRITUALĂ. Realizați că toată această muncă minunată este constructivă, intenționată, ordonată.

Aveți cu adevărat o MINTE MĂIASTRĂ în spatele vostru, al familiei voastre și al condițiilor de viață. AVEȚI ÎNCREDERE ÎN ACEASTA.

Nu permiteți ca gândirea voastră să strice Opera Creatoare Divină!

Amintiți-vă, mai presus de toate – că Eu, CHRISTOS, am făcut așa-zisele mele miracole doar pentru că am realizat că „Împărăția lui Dumnezeu” era în mine și că mă puteam baza întotdeauna pe „Tatăl” meu Creator pentru a face lucrarea în și prin mine.

Amintiți-vă că aveți o conștiință individuală doar pentru că ați extras-o din Conștiința Creatoare „Tatăl”.

Când conștiința voastră personală va fi complet curățată de negativitate, veți descoperi că și voi ați devenit un canal purificat al Conștiinței Creatoare „Tatăl”. Veți fi, de asemenea, o sursă veselă de creștere, nutriție, vindecare, hrănire, protecție, împlinire a nevoilor, în cadrul unui sistem de bună organizare a legii și ordinii pentru toți cei care intră în orbita voastră. Această influență puternică se va extinde prin mintea voastră asupra familiilor, prietenilor, vecinilor, terenurilor agricole, animalelor și culturilor voastre.

La fel cum electricitatea trecută prin mâinile voastre va aprinde un arzător Bunsen într-un laborator, tot așa radiațiile FORȚEI VIEȚII voastre vor aduce beneficii tuturor celor care intră în raza voastră de influență.

Aceasta a fost intenția din spatele creației. Ați fost meniți să exprimați Conștiința Creatoare Universală prin mintea și inima voastră. Eu, CHRISTOS, am venit în acest moment pentru a vă arăta cum să faceți acest lucru.

Mai întâi de toate, luați în considerare „starea mea de conștiință” atunci când am realizat așa-zisele mele miracole.

Nu am făcut o rugăciune prestabilită. I-am cerut pur și simplu Tatălui Creator, care radia prin propria mea conștiință, tot ceea ce era necesar:

Mi-am dat seama cu tărie și am vizualizat că „Conștiința Creatoare Tatăl” era o Forță dinamică de operare. care s-a manifestat prin lumea vizibilă ca:

Creativitate, proiectare inteligentă, creștere, nutriție și hrană, protecție, vindecare, regenerare, satisfacerea tuturor nevoilor – toate într-un sistem de lege și ordine.

Mi-am dat seama că „Conștiința Tatăl Creator” va radia toată Natura Sa prin conștiința mea pentru a intra în conștiința celor care au cerut vindecare și au crezut sincer că o vor primi. Știam, de asemenea, că dacă nu aveau „credință și așteptare de vindecare”, acest tip de conștiință negativă nu va putea fi influențată de influxul NATURII „Conștiinței Tatăl” și nu va avea loc nicio vindecare.

Am realizat, de asemenea, că lucrarea de vindecare făcută de Conștiința Tatăl Creativ era de fapt iubirea făcută vizibilă pe pământ.

Am realizat, de asemenea, că toată munca depusă de Conștiința Creatoare  Tatăl în lumea vizibilă, a fost dragoste manifestată – și am mulțumit.

Mi-am dat seama că din Conștiința Universală a ieșit toată substanța universului – și am mulțumit.

Mi-am dat seama că „Conștiința Creatoare Tatăl” era „lucrătorul” și că era eternă și infinită și că nimic – nimic, cu excepția minții umane, nu o putea opri să-și facă treaba.

Prin urmare, mi-am eliberat mintea de orice sentimente și gânduri umane și am știut că sunt un canal perfect al „iubirii Tatăl” și am știut că voința perfectă a „iubirii Tatăl” se va împlini în persoana care avea nevoie de vindecare.

Dar, rețineți acest lucru: Știam, de asemenea, că tot ceea ce era în conștiința acelei persoane și care adusese starea de infirmitate, mutilare sau boală, fusese șters din corpul său pentru moment. Întrebarea era: ar putea „conștiința” sa normală, să aducă o revenire a stării care fusese ștersă în mod divin din corpul său?

De aceea i-am spus celui care primise vindecarea: „Du-te și nu mai păcătui”.

Vreau să știți și să credeți din toată inima voastră că starea mea de conștiință atunci când eram pe pământ, descrisă în paragrafele de mai sus, este „starea de conștiință” la care ar trebui să aspirați și voi cu toată mintea și inima voastră.

Experiențele mele de iluminare în deșert mi-au permis să ating în mare măsură CONȘTIINȚA CHRISTICĂ pe pământ. Dar și voi puteți merge pe urmele mele, dacă aveți voința de a face acest lucru, iar eu vă voi fi cu siguranță  la  dispoziție  pentru  a  vă  ajuta  în  călătoria  voastră.  Puteți  să-mi  simțiți  prezența  dacă  sunteți suficient de sensibili pentru a face acest lucru. Dar dacă, pentru o perioadă de timp, nu simțiți nimic, nu vă descurajați, pentru că, pe măsură ce faceți munca de schimbare a conștiinței voastre, puteți fi absolut siguri că vă veți acorda la CONȘTIINȚA mea CHRISTICĂ și voi fi conștient de tot ceea ce vi se întâmplă.

CUNOAȘTEȚI  că scopul vostru pe pământ este să  vă înălțați  în conștiința spirituală până când veți transcende  toată  umanitatea  care  vă  reține  în  prezent,  până  când,  în  cele  din  urmă,  și  voi  veți  putea controla elementele și veți deveni un maestru.

Realizați, de asemenea, că atunci când conștiința lumii va fi pe deplin armonizată cu „Conștiința Creatoare Tatăl”, toate lucrurile care sunt potrivnice bunăstării perfecte a omului vor dispărea. Nu vor mai  exista  țânțari  purtători  de  malarie,  lăcuste  care  să  vă  jefuiască  recoltele,  condiții  climatice  severe, infecții, viruși și tot ceea ce cauzează în prezent probleme pentru ființele vii. Veți trăi într-o mantie de protecție universală.

Atunci când propria voastră conștiință este perfect armonizată și în armonie cu Iubirea Tatăl – atunci și voi veți fi protejați divin și veți deveni canale de: modelare creativă, creștere, nutriție și hrană, protecție, vindecare, regenerare, împlinirea nevoilor, în lege și ordine.

IUBIREA TATĂL va fi operațională în mintea, inima, corpul și afacerile voastre. Ea va fi operațională în toți cei cărora le veți direcționa puterea sa.

13 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.